9 februarie 2014

Inima orasului

Intunericul s-a lasat peste orasul treaz, lumini galbene se reflecta in zapada adunata, murdara de pe strazi. Masini de tot felul se inghesuie in intersecti, asteptand semnalul semaforului. Pe trotuare oameni amutiti, incordati refuza sa primeasca frigul, iarna in plamani toxici de oras. Fiecare are povestea sa, iar ceilalti sunt doar papusile naturi ce trebuie calcate in picioare sau de care sunt calcati in picioare. La ce se rezuma zilele ce trec, ce inseamna cele ce vor urma?
Ma asez pe o banca, in inima orasului a carui putreziciune este in parte acoperita de  zapada alba. Imi apind o tigare, ultima dintr-un pachet storcit si deja aruncat. Frigul imi sfasaie delicat obraji rosi, vantul calm trece neanuntat prin hainele groase. Ce priveliste, ce noapte.
Nici o inima de-a lor nu este mai calda decat cea a orasului. Fiecare lupta pentru supravietuire, cu nimic deosebit fata de animale. Merg la munca, urmarindu-si doar ce cade in buzunar. Au prieteni, dar isi urmaresc interesele egoiste. Iubesc, doar pentru as alunga singuratatea, pentru a parea normali.
Societatea lor este  bolnava, falsa. Atat de usor de manipulat, de tinut in lesa. Unii se cred liberi si puternici, nu au lesa. Aceasta   se afla la stapan, pregatita sa le izbeasca botul la primul pas nepermis. Sufletul le este golit si umplut cu alternative efemere, identitatea le este sedata. Sunt viermi demn de calcat in picioare, prea trasfigurati pentru a putea schimba acest statut etern.
Masini, haine, acesori, case alese dupa valoare si apoi dupa plac. Oameni din jur alesi dupa legile falsitati, dupa parerea celorlalti. Luptand mereu pentru un ambalaj cat mai satisfacator, uitand de mucegaiul din interior, intretinut prin alcool, droguri, dulciuri, false impresi.
Ignor si ignor, pana cand am epuizat orice urma de rezistenta. Ma transform, incet, in acelasi vierme, mai gras, mai vizibil, mai placut de storcit. Satul de ambalajul meu, epuizat de identitate, plictisit de oameni ce merg pe strada trasi de sfori bine strase in mainile altor papusi mai binecuvantate.

Nu-mi gasesc aripile si nici sabia, cum as putea merge inainte?

Un comentariu:

  1. Buna! :) Ai dori sa vii la un cenaclu cultural? Nu stiu din ce oras esti, insa cenaclul se tine in Bucuresti, sper ca in cazul in care doresti sa vii (macar pentru a-ti face o parere) locatia sa nu fie o problema.La acest cenaclu se abordeaza teme variate atat din domeniul poeziei si literaturii, cat si din domentiul neurostiintelor, psihologiei, religiei etc.In cazul in care esti interesat si doresti mai multe informatii imi poti scrie la id-ul ncs_andreea94 . Iti urez o seara candida! ^^

    RăspundețiȘtergere